Cerul se făcuse lumina
şi striga însetat ca pasările-s moarte.
Nicăieri, înconjurat de o linişte de mormânt,
nu se găsea un strop de întuneric.
Durerea curgea printre degete
Cum lacrimile-ţi şiroiau pe obraz
Vedeam lumina şi înţelegeam cum ploaia fugise
Orbise sub culorile norilor.
Si scrumul imi intrase-n plamani
Respiram ultimele clipa de viata.
Pământul tremura in ultima clipa de speranta
Eram departe de ultimul strop de verdeata
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu