Ai avut vreodata senzatia ca poti lua o decizie fara a te indoi de ea? Indoiala este lipsa de curaj in a lua o decizie prompta datorita posibilelor urmari. Este si un lucru daunator combinat cu remuscarile. Nimic bun, iar indoieli vom avea mereu. Cine genereaza aceste indoieli?... Desigur, speranta. In acest context speranta de a se intampla ceva duce la amanarea luarii unei decizii, speram ca poate "celalalt" lucru se va intampla si vom amana decizia care apasa atat de greu. Desigur vorbim doar de o situatie teoretica, si pentru ca nimeni nu a tradus viata in termeni matematici pentru a o calcula dupa o simpla ecuatie, aceste situatii teoretice se transpun in exemple reale.Dar daca vorbim totusi de matematica...: Indoiala este proportionala cu diferenta dintre posibilul castig si posibilul esec datorat deciziei. Cu alte cuvinte, cu cat lucrurile sunt mai serioase, cu atat este mai greu de luat o decizie. Indoiala este direct proportionala cu marimea esecului ce ar putea rezulta, aici includ si faptul ca daca ratezi luarea unei decizii care ti-ar aduce un beneficiu este tot un esec (cu cat beneficiul mai mare, cu atat mai mare esecul). Indoiala este invers proportionala cu timpul necesar luarii unei decizii, excludem de aici deciziile luate in graba care duc la esecuri datorita analizei insuficiente a problemei in cauza. Indoiala este direct proportionala cu rata de esec si cu efortul depus pentru a ajunge la succes. Cu alte cuvinte un drum lung si plin de meandre sau un drum scurt si drept.
Desigur exemple: sunteti in intarziere la serviciu si aveti doua metode de a ajunge acolo - una mai ocolitoare (mai lunga) insa veti ajunge sigur intr-un interval de timp, alta mai scurta insa puteti ajunge datorita unor factori independenti de dvs mult mai tarziu. Sa zicem ca aveti la dispozitie 20 de minute pt a ajunge: cu prima faceti 25 min sigur, cu a doua intre 10 si 40 minute.
Aici se pot aplica niste rationamente matematice, putem complica spre exemplu problema punand ca daca ajungeti in 30 de minute vi se va taia 5% din salariu.
Un alt exemplu mai greu de calculat matematic, se refera la factorii umani de decizie, de comportament. Aici sunt foarte multe exemple, insa voi da doar doua: una este problema clasica de iertare a partenerului care v-a inselat/dezamagit (nu neaparat referitor la sex), a doua se refera la a-ti parasi stilul de viata obisnuit pentru a face alte lucruri mai interesante.
Nu am inclus aici optiunea avortului: dreptul de viata il are doar mama, de fapt doar Dumnezeu... asa ca nu comentez.
Voi continua seria de posturi referitoare la teoria alegerii mai tarziu in aceasta luna, in caz ca nu ati citit va reamintesc: http://gabyteodor.blogspot.com/2010/04/la-intamplare.html
Se afișează postările cu eticheta teoria alegerii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta teoria alegerii. Afișați toate postările
marți, 6 aprilie 2010
vineri, 2 aprilie 2010
La intamplare...
In aceasta postare voi propune cititorului mai multe exercitii de imaginatie. Ceea ce voi trata se leaga de faptul de a lua o decizie la intamplare. Teoria alegerii (en. Choice theory) ne pune la dispozitie 10 axiome, nu stiu daca suficiente pentru exercitiile propuse mai jos.
Primul, desi un pic nerealist, sau cel putin greu de imaginat ca se va intampla, se refera la a face o alegere imediata in situatie de stres. Sa presupunem ca suntem parintele (mama, tata) a doi copii, dar sunteti pus in ipostaza de a salva doar viata unuia. Ca exemplu real, sa presupunem ca sunteti intr-o excursie montana si dintr-o intamplare nefericita (aici se pot ivi multe situatii concrete nu are rost sa intru in detalii) va aflati pe marginea prapastiei tinand de o mana pe unul si de cealalta pe celalalt. Situatia este de asa natura incat nu puteti salva decat unul (as putea sa extind exercitiul de gandire cu faptul ca acesti copii sunt gemeni, incat sa nu existe diferente intre ei si pe ambii ii iubiti la fel de mult [...normal orice parinte ar trebui sa faca asta]). Inca odata, nu faptul cum s-a ajuns in acea situatie conteaza, pentru ca poate nu am dat cel mai bun exemplu, ci decizia luata in acea situatie.
Un alt exemplu, se refera la utilitatea sacrificiului. Sa presupunem, tot prin absurd, ca sunteti supravietuitorul unui accident pe mare si sunteti in situatia de a pluti in deria pe o "pluta" impreuna cu inca cineva.La fel ca in exemplul de mai sus, sunteti cu cei 2 copii. Aici mai intervine o solutie: aceea de a sacrifica propria fiinta pentru a salva ambii copii. Totusi exista o mica incertitudine: aceea daca cei doi copii vor supravietui singuri sau daca sansa ar fi mai mare ca unul din cei doi sa supravietuiasca cu tine.
Voi continua, alta data, legat de acest subiect, comentariile mele.
Primul, desi un pic nerealist, sau cel putin greu de imaginat ca se va intampla, se refera la a face o alegere imediata in situatie de stres. Sa presupunem ca suntem parintele (mama, tata) a doi copii, dar sunteti pus in ipostaza de a salva doar viata unuia. Ca exemplu real, sa presupunem ca sunteti intr-o excursie montana si dintr-o intamplare nefericita (aici se pot ivi multe situatii concrete nu are rost sa intru in detalii) va aflati pe marginea prapastiei tinand de o mana pe unul si de cealalta pe celalalt. Situatia este de asa natura incat nu puteti salva decat unul (as putea sa extind exercitiul de gandire cu faptul ca acesti copii sunt gemeni, incat sa nu existe diferente intre ei si pe ambii ii iubiti la fel de mult [...normal orice parinte ar trebui sa faca asta]). Inca odata, nu faptul cum s-a ajuns in acea situatie conteaza, pentru ca poate nu am dat cel mai bun exemplu, ci decizia luata in acea situatie.
Un alt exemplu, se refera la utilitatea sacrificiului. Sa presupunem, tot prin absurd, ca sunteti supravietuitorul unui accident pe mare si sunteti in situatia de a pluti in deria pe o "pluta" impreuna cu inca cineva.La fel ca in exemplul de mai sus, sunteti cu cei 2 copii. Aici mai intervine o solutie: aceea de a sacrifica propria fiinta pentru a salva ambii copii. Totusi exista o mica incertitudine: aceea daca cei doi copii vor supravietui singuri sau daca sansa ar fi mai mare ca unul din cei doi sa supravietuiasca cu tine.
Voi continua, alta data, legat de acest subiect, comentariile mele.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)